De ce te lasa Dumnezeu sa urli de durere?

De ce te lasa Dumnezeu sa urli de durere? Pentru ca te iubeste. Daca asculti putin tacerea din ochii Lui din icoana vei auzi ca-ti cunoaste durerea pe care o simte deodata cu tine in trupul Sau. Doar ca nu are aceeasi atitudine fata de ea, ca tine. Lui ii este mila de tine, tie nu! El, din mila si din iubire, a venit la noi si vine la tine ca sa-ti arate pe viu ca durerea se poate trai si altfel decat revoltandu-ne, acuzand si invinovatind: pe ceilalti, pe noi insine, pe El … Tu, lipsita de mila fata de tine, din cauza dorintei ca lucrurile sa fie asa cum ti-ar placea tie, alegi mereu solutii care sporesc suferinta, intuneca mintea si otravesc viata.
Daca acum te opresti din cartit si te asezi in fata Lui si hotarasti sa iei in fata durerii atitudinea Lui, totul se va schimba.
 
Ti se pare ca poruncile Lui sunt nori si sunt grele. Ele sunt pur si simplu puterea pe care nu o ai acum ca sa traiesti cum ne cere El. De exemplu: tu nu poti sa nu cartesti cand cineva face ceva rau sau ceva care te doare, pentru ca nu stii sa faci altceva si nu te-a invatat nimeni sa fii atenta si la durerea celorlalti, pe care nu o poti simti pe dinauntru, ca pe a ta. Ca remediu la aceasta neputinta, Domnul iti daruieste porunca: Binecuvanteaza pe cel ce-ti face rau. Nu judeca! Facand asta, fara placerea cu care faci ce poti, vei descoperi ca nu mai cartesti si ca durerea devine altceva pentru tine.
 
Cum binecuvantezi? Asa, simplu: Doamne, binecuvanteaza pe X, care facand ce face acum, ma raneste, imi face rau, ma doare!
 
Cum nu judeci? Tot simplu: Doamne, ce face acesta acum e treaba lui. Are voie sa faca ce vrea. Numai Tu stii de ce face: de frica, de durere, ca-l provoc eu, din nesimtire sau ura, din nestiinta sau cu buna stiinta… Tu esti judecatorul lui. Eu Te rog sa-l binecuvantezi si pe mine sa ma inveti cum sa-l iubesc, cum sa ma apar, cum sa-mi traiesc durerea. Desigur e doar un exemplu. Poti gasi alte cuvinte.
 
Daca nu ai puterea sa rostesti asemenea cuvinte, sa-I spui tot Lui: Doamne, nu pot. Tu poti. Ajuta-ma!
Atunci poate ca vei auzi chemarea Lui: Veniti la Mine, toti cei osteniti si Eu va voi odihni pe voi.
Atunci poate ca vei alege sa mergi la El, la Biserica, si sa-L lasi sa te mangaie, sa te spele de pacat prin Spovedanie, sa te intareasca in har prin Impartasanie, sa te invete mai multe, cum stie El.
 
Si multe, multe se vor schimba mergand pe calea cea stramta a renuntarii la voia noastra, la dorinta ca lucrurile sa fie asa cum vrem noi.
 
Altfel, oricat ai urla si ai bate din picior, nimic nu se schimba, pentru ca schimbarea poate avea loc numai in tine.
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *