Pr. Nicolae Steinhardt – Gânduri spre întărirea credinţei

Jurnalul fericirii’ de Nicolae Steinhardt este o carte de căpatâi in ale credintei, care ne slobozeşte de chinul unei gândiri abstracte. Acele lucruri despre care ne vorbeşte Steinhardt, sunt atât de apropiate sufletelor noastre si dătătoare de liniste sufletească. Astfel nu îl mai luăm pe ‘nu’ ca răspuns la tot ce vrea Dumnezeu pentru noi. În ‘Jurnalul fericirii’ paradoxal este că citind despre trăirea autorului devenim mai buni si descoperim valoarea cuvântului ‘fericire’. Pentru noi cititorii, Steinhardt este o emblemă a omului care se ridică din bezna întunericului şi ajunge la lumina lui Hristos.

Triada lui Hristos: credinţă, libertate, iubire
Durerea fără deznădejde e ca mâncarea fără sare, ca nunta fără lăutari.
Mai bine-mi este să mor odată cu Hristos, decât să-L reneg.
Dumnezeu, între altele, ne-a poruncit să fim inteligenţi.
Poate că definiţia eroismului şi a sfinţeniei nu este decât aceasta: să faci imposibilul posibil.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Creştinismul este o şcoală a fericirii.
Mai rezultă ceva – enigmatic şi scandalos pentru raţionalişti: că toate virtuţile şi instituţiile creştine sunt lipsite de valoare, dacă nu se întemeiază pe dragostea de Hristos. El e Adevărul, nu morala predicată sau instituţiile întemeiate sau calităţile practicate în spiritul unor doctrine, oricît de apropiate de învăţătura lui. Nu există creştinism fără de Hristos – că dacă ar exista, mulţi evrei, politeişti şi puzderie de oameni cu moravuri curate ar fi demult creştini.
‘Hristos este un nobil’
Creştinul este cel ce nu trăieşte nici în trecut, nici în viitor, ci numai în prezent. Trecutul nu-l apasă, viitorul nu-l îngrijorează.
Nu degeaba tot stărui, tot pisez că Hristos Dumnezeu e un nobil, un gentleman, un boier.
Creştinismul nu ne oferă un mijloc miraculos de a scăpa de suferinţă, ci ne pune la îndemână miraculosul mijloc de a o îndura.
Lumea aceasta zadarnică şi în care ni se hotărăşte soarta pe vecie nu este atât de neimportantă, de zadarnică şi de iluzorie de vreme ce Hristos a venit să moară aici.
Câţi în Hristos v-aţi botezat în mila Lui v-aţi şi-mbrăcat.
Creştinul este liber, aşadar fericit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *