Te rog, nu Ma uita!
Dupa slujba de dimineata am cugetat in liniste si mi-am dat seama cat de rau il tratez pe Dumnezeu prezent in Dumnezeiasca Liturghie, cand am constientizat raceala vizitelor mele la Sfanta impartasire, am simtit cum Dumnezeu s-a asezat la masa de scris si mi-a trimis urgent aceste randuri:
Dragul meu,
Intr-o zi, pe cand nimic nu era si tu nici nu te gandeai ca ai putea exista, Eu l-am creat pe om. Si- Mi era atat de drag!
Si L-am facut dupa chipul si asemanarea Mea si i-am spus doar atat: Te rog, nu Ma uita. Nu-ti cer nimic mai mult, doar nu Ma uita!”
Si ca sa-i fie mai usor, l-am inconjurat de semnele prezentei Mele: un cer albastru si-o mare adanca, paduri fosnind de viata, pomi plini de roade si-un soare imens si alti zeci de astrii ce-i striga intr-una: Te rog, nu uita de Dumnezeu!”
Si am facut zeci de campii colorate si-o floare pe care am vrut chiar sa o cheme: nu-ma-uita” – astfel omul Meu drag sa nu Ma uite.
Si-am pus langa el o alta faptura, la fel de frumoasa, cu chip ca al Meu si i-am dat zambet si suflet, priviri gingase si vorbe de duh, ca sa-i sopteasca despre Mine si sa-mi spuna doar atat: Doamne, eu nu te uit”.
Dar… tot ma uita. Si atunci i-am dat legi si regi si profeti si semne de bine, de greu, bucurii si- ncercari; si i-am trimis suferinta sperand sa alerge la Mine cu bratele indreptate spre cer; si-am pus si oameni de seama sa-i strige intr-una in numele meu: Omule, nu uita de Dumnezeu”.
Dar tot m-a uitat…
Si-am zis: nu vreau sa-l pierd pe cel ce-mi este atat de drag. Am sa-i dau totul. Am sa ma dau pe mine”. Si m-am dus pe pamant, am trait pentru el, am murit si-am inviat si cu totul m-am asezat intr-o bucatica de Paine si un strop de Vin. Si din acastea tot strig: Nu ma uita, primeste-ma in inima ta!”
Si ma tot uit cum ma asaza-n potire frumoase si-n chivote aurite, dar nu ma poarta in inimi si-n minte. Si-atunci strig si iar strig si te rog: Omule, nu ma uita, primeste-ma in inima ta!”
Ce-as mai fi putut sa fac ca tu sa nu ma uiti si sa ma vizitezi mai des sau in casa ta sa ma inviti ca prieten drag ce-mi esti?! Am facut totul… si totusi tu ma uiti.
Ti-am scris ca sa-ti spun ca duminica m-au incuiat in biserica si tot astept sa vina cineva sa-mi spuna sa merg cu el, sa nu mai fiu Singur in altar. Te rog, aminteste-ti de Mine si primeste-ma sa stau cu tine. Iar daca devin prea incomod si iarasi ma vei alunga, am sa gasesc pe altcineva.
Cu drag, Dumnezeu,
Prietenul care te-a creat si te-a rascumparat!
P.S.: Te rog sa spui si altora ca doar atat doresc: sa nu fiu uitat in taina sfanta a altarului unde-i astept pe prietenii mei pentru Sfanta Impartasanie. Multumesc! Te iubesc!
