Maicuta, toti soferii din Bucuresti ma stiu ca eu sunt ala care ma rog pentru ei!
– Maica, ma cert des cu mama mea si de multe ori, fara sa vreau, vorbesc urat. Imi pare foarte rau si ce pot face ca sa-mi pot stapani nervii si sa nu mai vorbesc urat pentru ca stiu ca nu e bine?
Da. Sunt doua lucruri diferite. Una este mania si a doua vorbitul urat. Domnul, care stie cat suntem noi de fiorosi si de maniosi, zice: Maniati-va, dar nu gresiti. Si, atunci, sa nu ne concentram intai pe a nu ne mania, ci sa ne concentram intai puterea pe a nu vorbi urat. Ca sa nu vorbim urat la manie trebuie sa facem exercitii de vorbit frumos cand nu suntem maniosi.
O batranica s-a lasat de dracuit facand asa: cand nu era manioasa zicea: Doamne miluieste! Maica Domnului, miluieste! Doamne miluieste! Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!. Iar cand se mania, dracuia, ca nu putea sa se abtina! Si s-a trezit intr-o zi ca in loc de Luate-ar¦ asa, a zis Doamne miluieste!.
Iar instructorul cu care am facut eu scoala de soferi injura ca un¦ sofer (Sa ma ierte fratii mei soferi care ma aud!). Si, la un moment dat, eu, maicuta fiind, am luat mainile de pe volan si am spus: Va rog sa nu mai injurati!. Si el zice: Nu mai injur, dar tineti mainile pe volan!. Si pe urma imi zice: Si eu ce sa fac cand asta ma infurie? Ia uitati ce face! Sa-i spui: Sa te miluiasca Dumnezeu! Bine! Si, il infurie unul si ii zice- Ba, sa te miluiasca Dumnezeu!, a zis asa pe tonul injuraturii! Si a zis pe tonul asta un an sau doi. Ne-am intalnit dupa doi ani la o policlinica si mi-a zis: Maicuta, toti soferii din Bucuresti ma stiu ca eu sunt ala care ma rog pentru ei!.
Asa. Se poate. Asadar, sa ne exprimam mania intr-un fel care nu e gresit in fata lui Dumnezeu. Dar diavolul ne sugereaza si ne alimenteaza dorinta de a ne face dreptate, de a lovi, ca noua ni se pare ca daca nu lovim raul, el nu se schimba. Dar noi nu-l lovim cand il strigam pe numele lui.
Invatam greu lectia asta, si numai rugaciunea, numai cuvantul bun spus la vreme de pace, ne ajuta¦ si spovedania deasa, si o rugaciune dis-de-dimineata: Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele! si Dumnezeu va lucra; alta metoda nu cunosc, pe mine m-a ajutat. Sa ne ajute Dumnezeu sa ne intalnim cu totii in Bucuria Lui cea Sfanta!
Din Monahia Siluana Vlad, Mestesugul bucuriei vol.2, Editura Doxologia, Iasi, 2009, p. 35-36
