Nu se poate sa traim tot timpul cu Hristos la o bodega a cerului
Dumnezeu ne daruieste suficient de multa minte si noi ne ascundem tot timpul in suficient de multa prostie incat sa nu intelegem ca viata noastra este facuta ca sa mergem spre Dumnezeu, nu doar spre ceilalti. Toata lumea vrea ca biserica sa fie precum o echipa de fotbal, investim, investim, investim si apoi trebuie sa marcam. Algoritmul acesta nu merge in viata duhovniceasca, in viata duhovniceasca iti iese uneori fara sa investesti, alteori investesti o viata intreaga sufleteste si vezi ca la capatul vietii esti trist.
Noi ne comportam ca si cum ortodoxia ar fi asa un fel de roata resapata, vulcanizata. Noi, romanii, suntem foarte buni la carpeli, daca va uitati nu facem niciodata bine nimic din ceea ce este de facut. Carpim hainele pe care le purtam, ne carpim duminicile, carpim viata duhovniceasca crezand ca daca ajungem aici totul este rezolvat. Oamenii din Moldova mai intreaba: parinte, da e bine daca postim prima zi in prima saptamana si ultima saptamana din post? Da, numai in Moldova se pune intrebarea asta. Si e ca si cum ai vrea sa treci Dunarea cu un picior pe un mal si celalalt pe alt mal.
Trebuie sa invatam sa stam inaintea lui Hristos cu bucuriile noastre si cu suferintele noastre si ca nu e firesc sa-i multumim doar ca ne-a vindecat de o boala, e firesc sa-i multumim ca in ciuda tuturor am auzit ca altii s-au vindecat.
Nu putem fi egoisti la nesfarsit in rugaciune, Doamne, te rog, daca ar muri seful sa-i iau locul, Doamne ajuta, suntem crestini, iti multumesc ca mi-ai dat posibilitatea de a-i trage una colegului meu de servici peste bot. Atitudini de genul acesta, sa fim seriosi, ne sufoca credinta, mergem la biserica ca la oficiul fortelor de munca, vrem servicii, casa, iubit, iubita, daca se poate acolo sa trecem si marimile, nu? Nu se poate sa traim tot timpul cu Hristos la o bodega a cerului.
Noi credem foarte usor ca ce tine de viata noastra intima trebuie sa fie gestionata de popa. Te duci la spovedit, intrebi pe parinte toate bazaconiile, cat piper sa pui in supa, daca pui sare nu, de parca bietul popa e dieteticianul sau ginecologul nostru, ca si acolo il intrebam toate prostiile posibile. Preotul nu poate sa fie un arbitru al vietii intime, el te indeamna sa intelegi ca Dumnezeu nu este impotriva ta, sa intelegi marea imprastiere din jur, ce inseamna aruncarea de nimicuri in viata de familie.
Extras din conferinta Viata, intre risipa de sine si sfintenie
