Voi sta la poarta Raiului si voi astepta sa sositi cu totii acolo!

Rugaciunea are darul de a face sa picure in suflet neincetatul izvor al bucuriei. Sufletul din care nu se inalta spre Cer glas de rugaciune este asemenea unei case pustii, plina de paienjenis, locuita numai de pasarile intunericului. Un suflet care nu se stie ruga, nu va sti ce-i fericirea, chiar de ar avea toate bogatiile pamantului. Rugaciunea adevarata este truda sfanta.
Cand esti mahnit, cand esti necajit, cand ai ispite, nu te tulbura. Du-te la fratele tau si intra in vorba cu el: Ce faci, frate?. Fara sa-i spui ca ai venit fiindca esti tare nelinistit. Discuta banalitati. Tristetea se poate risipi si primesti putere din puterea lui.
Trebuie sa ne pastram si sa ne cultivam dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinti. Sa cautam sa anulam barierele care ne racesc sufleteste, care ne impietresc, prin care uitam de Dumnezeu.
Cand un om reuseste sa iubeasca, in adevaratul inteles al cuvantului, se indumnezeieste, devine asemenea cu Dumnezeu.
Prin rabdare ajungi sa-l iubesti pe fratele tau, sa-l ierti pe fratele tau, sa-l respecti pe fratele tau, sa vezi ca-i mai bun decat tine, sa vezi ca-i mai frumos decat tine, sa vezi ca-i mai harnic decat tine. Prin rabdare le vezi pe toate acestea. Abia atunci te ridici.
Cea mai puternica rugaciune este pomenirea numelui lui Iisus Hristos. Cu rabdare si practica, rugaciunea lui Iisus ajunge sa faca parte din viata noastra, la fel ca aerul pe care-l respiram.
Cand Iisus este cunoscut si ascultat cu adevarat, atunci se face pace si in suflet, si in familie, si in tara, si in lume.
Omul, abuzand de libertatea pe care a primit-o de la Dumnezeu, a cazut din starea lui cea dintai si, din stapan a devenit rob, rob al instinctelor; toate s-au intunecat inlauntrul lui, iar odata cu caderea lui s-a tulburat toata creatia.
Stresul se creeaza din grija exagerata. Din grija si iar din grija. Toate relele vin din aceasta exagerata grija¦
Voi sta la poarta Raiului si voi astepta sa sositi cu totii acolo!