Cel mai important lucru intr-o societate este educatia. Mai important decat sanatatea….

 
Oamenii au impresia ca daca isi duc copilul la scoala acolo se face educatie si punct. Educatia este cu totul altceva, este un proces mult mai complex.
 
Va asigur ca aproape toate cerintele unei educatii traditionale potrivite bunei cuviinte sau bunului simt sunt astazi recunoscute, constatate de stiinta educatiei, psihologie, sociologie. Din pacate, rezultatele stiintei fundamentale nu ajung pana la noi. Suntem mult prea conectati la mass-media, iar prin mass-media nu circula decat zvonurile sau ideile celor care doresc sa controleze cumva individul si lumea. Mass-media este un instrument al puterii, cine isi imagineaza ca este un instrument de informare, mai putin decat un istrument al puterii, este in ratacire. Daca informatia slujeste puterii este furnizata, daca nu slujeste puterii in 99% din cazuri nu este difuzata. Deci interesul ideologic este cel care filtreaza ce apare pe post, ce apare in mintea noastra, in constiinta noastra. Si prin asta are putere de a ne resapa, reforma modul de a percepe lumea, viata si pana la nivel de educatie”
 
 
Cel mai important lucru intr-o societate este educatia. Mai important decat sanatatea. O educatie buna este si un factor de protectie pentru sanatate. Preventa se face prin educatie. La noi, astazi, nu se mai face nici preventie. Educatia inseamna sa il ridici pe om, dintr-o conditie, la alta, superioara.
 
O familie traditionala avea multi copii. Copiii se cresc bine unii pe altii, in sensul ca experimentau de mici lucruri esentiale pentru educatie, cum ar fi responsabiliattea, rabdarea, efortul, chiar gandirea. In sensul ca erau fata in fata cu natura, si natura este un educator foarte bun. Erau fata in fata cu viata si nu erau protejati, nu erau tinuti in cusca. Viata era foarte serioasa. Din pacate, astazi, mediile artificiale in care traim nu favorizeaza in nici un fel aceste aspecte. Si atunci ne punem problema cum sa ne crestem copiii, pentru ca nu ii mai crestem potrivit traditiilor, ci potrivit teoriilor psihologice, educationale, care sunt vehiculate mediatic. Sunt tot felul de psihologi la moda, tot felul de curente. Nu mai chinui copilul sa se roage, sa spuna te rog frumos. Cand un copil roaga sa i se dea ceva acest lucru presupune ca nu i se cuvine. El trebuie sa isi controleze dorinta. Un copil care nu roaga si care nu multumeste nu isi controleaza dorinta. Nu i se vor dezvolta in creier centrii de control, care sunt cei mai importanti centri corticali privind comportamentul copilului. Un exemplu simplu. Respectul fata de cei mai mari, sa isi stie pozitia.
 
Sunt efecte ale educatiei de suprafata, cum ar fi manifestarile cotidiene, si efecte mai putin vizibile, cum ar fi trasatura de caracter. Constati acest aspect in situatii limita. Mai sunt si altele, starile emotionale, incapacitatea de a controla emotiile, anxietatile, care astazi predomina tinerii si adultii. Daca un tanar a fost stresat de mic intr-un anumit context, el va avea avea un nivel mare de stres emotional in situatii critice. Mai este o zona, un efect educational total invizibil, care tine de scoarta cerebrala. Orice act educativ se inscrie, se intipareste in niste trasee corticale. Se creeaza un fel de harta a comportamentelor pe cortexul nostru, care se formeaza inca din pantecul mamei, pentru ca de acolo copilul incepe sa perceapa vocea mamei, percepe agresivitatea. Daca mama are experiente de stres puternic, copilul se va naste hiperactiv pentru ca el a fost traumatizat. In scoarta lui s-a inscriptionat acea experienta negativa.
 
Atasamentul securizant este foarte important, ne face sa comunicam usor cu ceilalti, suntem echilibrati, nu ne speriem, nu cunoastem frica. Atasamentul dezorganizat este atasamentul copiilor care nu au avut parte de relatia cu parintii lor. Este un atasament anxios, evitant. Tipul anxios este copilul care cand a avut-o pe mama prezenta, cand n-a avut-o. Si atunci in mintea lui a avut permanenta frica de a o pierde, care genereaza anxietatea. Un astfel de om, cand va avea propria familie, va fi in permanent speriat ca il va pierde pe celalalt.

Prof.dr. Virgiliu Gheorghe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *